Ciocănitoarea și Veverița cea Grăbită

Rezumat Ciocănitoarea și Veverița

Într-o pădure de stejar, Ciocănitoarea bătea ritmic în scoarță, muncind cu răbdare la un cuib nou. Deasupra ei, Veverița sărea din creangă în creangă, strângând ghinde cu o viteză amețitoare.

— De ce bați atât de încet? a râs Veverița. Dacă te-ai grăbi ca mine, ai termina într-o zi!

Ciocănitoarea s-a oprit și a spus calm:
— Dacă m-aș grăbi, copacul s-ar crăpa și cuibul s-ar prăbuși.

Într-o noapte, a venit o furtună puternică. Ghindele Veveriței, ascunse în grabă, au fost luate de apă. Cuibul Ciocănitoarei însă a rămas neatins.

Dimineața, Veverița a coborât rușinată.
— Mă înveți și pe mine să fac lucrurile temeinic?

Ciocănitoarea a zâmbit:
— Iar tu mă vei învăța când e timpul să sar fără frică.

Și de atunci, în pădure, munca și graba au mers mână în mână.

Morala: Graba te ajută să aduni, răbdarea te ajută să păstrezi. ... rezumat

Ciocănitoarea – fabulă

„Ciocănitoarea și copacul”
– fabulă medievală, din tradiția esopică târzie
– apare în culegeri europene de fabule (latine și franceze), unde ciocănitoarea:

• lovește trunchiul unui copac,
• îi descoperă slăbiciunea,
• iar morala este despre perseverență și adevăr scos la iveală prin muncă.

Este reală, dar nu foarte celebră și apare în mai multe variante.